George Christakis

Sau George Pictorul (Pari , 8 mart. 1863 – Atena, 24 iunie 1920), politician care a ajuns presedinte al guvernului provizoriu al Republici Epirului de Nord.

S-a nascut in satul Kostoratio, Argyrokastro, ca fiul binefacatorului Christakis Zografos.

A facut studiile la Paris si Munich, iar apoi s-a intors in Grecia,

În 1905 a intrat pe arena politică, a fost ales membru al Parlamentului pentru Karditsa, iar in 1909 de ministru al Afacerilor Externe în guvernul Dimitrios Rallis. In cele din urma s-a stabilit in Atena, ajungand din nou ministru de externe 1915, in guvernul lui Dimitrios Gounaris.

Pe vremea regimului communist din Albania, atat George, cat si tatal sau au fost considerate dusmani ai statului (1945-1989).

Dupa 1989, scoala de pictură din Kostoratio, fondată de pictorul Christakis și care a încetat să funcționeze cu decenii în urmă, a fost renovată și transformată în muzeu.

200px-GZografos
Sursa

Andon Zako Çajupi

Andon (27mart. 1866 – 11 iul. 1930), avocat, poet si revolutionar.

S-a nascut in satul Sheper, Zagoria din Albania. Tatal sau pe nume Harito Zako, s-a ocupat cu comertul de tutun, afacere pe care a extins-o pe intreg teritoriul Imperiului Otoman, in Italia si alte tari din Europa.

In 1882 se stabileste in Alexandria, unde studiaza limba franceza timp de 5 ani si unde face cunostiinta cu diversi avocati din Europa de apus, fapt care il face sa studieze si el dreptul in Elvetia, la Geneva 1887.

Dupa studii se stabileste la Cairo in Egipt, unde lucreaza pentru diverse firme germane si pledeaza pentru obtinerea independentei statului albanez.

A participat la miscarea nationala albaneza intre anii 1898 si 1912 si a compus mai multe poezii si lucrari patriotice, drame si comedii.

Moare in casa sa din Heliopolis, Egipt pe 11 iulie 1930.

Andon_Zako_Çajupi
Sursa

Iconarul Murgu Simon din Ardenica

Călugărul Simon din Ardenica și-a dezvoltat activitatea la sfârșitul sec. XVII.

Icoanele realizate de Simon din Ardenica erau din lemn de conifere și lemn de nuc. Sunt lucrate cu tehnica tempera pe un strat de preparare a gipsului. În unele dintre icoane, călugărul Simon din Ardenica a așezat o pânză pe panoul de lemn.

Călugărul Simon din Ardenica a pictat șapte icoane, precum și „ușile frumoase” ale bisericii „Sfânta Maria” din Vithkuq, Korça. În prezent, lucrările călugărului Simon din Ardenica sunt păstrate în Muzeul de Artă Medievală din Korça.

Icoanele sunt: ​​„Intrarea zeiței la templu”, „Intrarea lui Hristos în Ierusalim”, „Somnul zeiței” aparținând bisericii „Sfânta Maria Vllaherna” din Berat. „Sfântul Gheorghe pe cal” și „Sfântul Mihail”, care aparțin mănăstirii din Ardenica.

Murgu a mai pictat cateva icoane din biserica mănăstirii Sfântul Ioan Vladimir din Elbașan.

La manastirea Ardenica a existat un atelier care s-a ocupat de pictura icoanelor sub conducerea ieromonahului mănăstirii Simon.

Muzeu-Artit-Mesjetar-Korce-823x365
Muzeul de arta din Korce

Biografie: ANDREA LLUKANI ARTI I IKONOGRAFISË NË SHQIPËRI (Monografi) Botimet “Trifon Xhagjika” Tiranë,

Biserica Sfantul Ioan Vladimir din Shijon

Biserica dateaza de la anul 1381, fiind intretinuta de familia medievala de nobili aromani Topia, fiind considerata monument al culturii inca de la anul 1948.

Iconografia din interior a fost realizata de faimosul pictor al sec, 18, Kostandin Shpataraku.

Intre anii 1768 si 1772, Grigorie arhiepiscopul de Durrës, a scris in manastirea din apropiere, Manuscrisul Evanghelic din Elbasan, cea mai veche si singura lucrare din literatura ortodoxă albaneză.+

1024px-Shijon,_Albania_-_St_Jovan_Vladimir's_Church_2018_01
Sursa

Biserica Sfantul Gheorghe din Strum

Apartine districtului de “Fier”, construita 1782 si pictata de catre fratii macedoromani Çetiri Grabovan (vezi art. anterior).

Biserica cu o nava si absida se gaseste astazi intr-o stare destul de avansata de degradare, deasemenea si capela din nord-est si clopotnita inalta de 7 m, construita in 1935.

biserica sf gheorghe din strum
Sursa

Biserica Sf. Vineri din Valësh

Localitatea este situata in apropiere de Elbasan.

Interiorul monumentului păstrează picturi murale, pictate de celebrul maestru al secolului. 16, Onufri (vezi si art. doi)care este o personalitate artistică care a creat și școala de arta din Berat. A reușit să îmbine tradiția picturală locală cu cele mai bune elemente din tradiția estică (paleologică) și occidentală (italiană), realizand picturi realiste și naturale.

Biserica ridicata pe la anul 1554, dispune de un naos și un mic pridvor.

In 1963 a fost declarata monument al culturii.

Kisha-e-Shen-Premtes-1
Sursa

Familia de industriasi Teokarevic

Familia de magnati aromani Teokarevici din Serbia, probabil sunt aceiasi cu Teohari din Romania. Maria Teohari, Georgescu Teohari.

Vezi articolul precedent.

fii
Sursa

Calugarul aroman Nektarios Terpos din Moscopole – Actualizat

Savant din Moscopole, autorul unei importante carti de religie, intitulata “Lupta”, publicata pentru prima data in 1732. Terpos, impreuna cu Sfantul Cosma Etolul, au fost doi cei mai mari iluministi ai poporului Grec, pe vremea cuceririi Otomane.

Terpos facea parte dintr-o familie bogata, partea mare a copilariei a petrecut-o la Moscopole. Ca misionar, a calatorit pe la aromanii din Epir, mai ales pe la Arta si Berat, indemnand populatia sa se opuna islamizarii.

Terpos a avut deasemenea un mare rol la manstirea Ardenica, unde la anul 1731 a scris o rugaciune in patru limbi: Aromana, Greaca, Albaneza si Latina. Aceasta rugaciune care s-a pastrat a fost prima scriere a Biserici Ortodoxe Albaneze. Deasemenea conform autorului Constantin Giacoumis, sculptura si pictura acestei manastiri se datoreaza proiectelor lui Terpo.

Find persecutat, Terpo pleaca in Italia, unde la anul 1732 publica cea mai insemnata lucrare a sa religioasa “Lupta”, in care ii indeamna pe Albanezi sa nu-si abandoneze religia ortodoxa a strabunilor lor.

Interiorul manastiri Ardenica

001

002

003
Sursa

Articolul vechi

Biografie: Nektarios Terpos and the iconographic programme of Ardenica Monastery,
Q1 2 Konstantinos Giakoumis, 3 University of New York Tirana

 

Preotul Basil Gionis

Basil (- 1914), preot de origine macedoromana, unul dintre lideri rascoalei din Korca, in luptele pentru obtinerea autonomiei Epirului de Nord 1914..

S-a nascut in satul de vlahi Lambovo, provincia Tepeleni (nordul Epirului), azi in Albania.

Scoala o face in Ioannina in 1900.

A participat la rascoala din Macedonia, iar apoi odata cu sfarsitul Razboaielor Balcanice, se stabileste in noul stat albanez, luand parte la rascoala de obtinere a autonomiei Epirului de Nord.

Gionis, a slujit ca deacon in orasul Korce, in biserica Sfantul Gheorghe din municipiu.

Jurnalistul Konstantinos Skenderis, a lăudat contribuția și sacrificiul diaconului în luptele naționale și l-a comparat cu comandantul Athanasios Diakos în Revoluția din 1821.

Vasileios.Gionis
Sursa

Joan Çetiri

Cel mai talentat artist dintre pictorii Scolii de Arta din Korça a fost David Selenica, urmat de Fratii Zografi si Ioan Cetiri (Joan Çetiri).

 Ioan Cetiri a pictat atat de unul singur, cat si impreuna cu fratii sai si nepotul Nikola Cetiri.

Printre lucrarile sale cele mai importante sant urmatoarele: Biserica „Intrarea în Templul” din Kolkondas, care a fost pictată în 1782, „Sfântul Nicolae” din Vanaj 1795, Sfântul Atanasie” din Karavasta în 1797, biserica Sfântul Gheorghe” din Strum 1798 si altele.

Joan Çetiri a realizat cu măiestrie icoanele iconostasului bisericii „Adormirea Sfintei Maria” din castelul din Berat, în total 27 de icoane mici și 7 mari. Unele icoane ale lui Ioan Cetiri sunt expuse la Muzeul Onufri din Berat, iar altele pot fi vazute  în Muzeul de Artă Medievală din Korça.

Ioan a mai pictat impreuna cu fratele sau Gjergj Prend Çetiri biserica „Sfântul Vlash” din Vlora în 1792, apoi picturile murale ale bisericii „Sfântul Thanas” din Karavasta în 1797. Iconostasul bisericii „Duminica Sfântului” din Narta, „Trei Ierarhi”, care datează din 1835, unde se afla inscripția lui George și Naum. Naum fiind fiul lui Ioan Cetiri.

joan cetiri

Biografie: ANDREA LLUKANI ARTI I IKONOGRAFISË NË SHQIPËRI (Monografi) Botimet “Trifon Xhagjika” Tiranë,

Vezi si articolele precedente (unu si doi).